Cele mai cunoscute soiuri de pere ce pot fi cultivate în țara noastră

pere

Perele sunt fructe delicioase ce conțin apa in proporție de 80%, fibre, acizi organici liberi potasiu, fier si vitamina C. Exista numeroase soiuri de pere care diferă in funcție de dimensiune, culoare (pot fi verzi, galbene, maro, roșiatice sau o combinație intre aceste culori) si gust. Iată mai jos o listă cu cele mai cultivate soiuri de pere la noi în țară.

Soiul Williams

Este soiul etalon pentru calitatea deosebită a fructelor şi face trecerea între soiurile de vară şi cele de toamnă, maturându-se la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie. Pomul are vigoare mijlocie, înfloreşte semitârziu sau târziu, este foarte precoce şi productiv, rodeşte pe ramuri lungi, care se garnisesc bine cu ramuri scurte. Este lipsit de afinitate cu gutuiul şi trebuie altoit pe franc sau cu intermediar. Fructul este de mărime medie, piriform, de culoare galben pai; pulpa este albă, suculentă, cu aromă delicată.

Pear 'Williams'

Williams roșu

Mutaţie mugurală a soiului Williams (SUA), introdus după anul 1945. Pomul are vigoare mijlocie, este foarte productiv şi lipsit de afinitate cu gutuiul A. Fructul este mare (greutate medie 180-200 g), se aseamănă cu soiul de origine ca formă şi mărime, însă diferă prin pieliţa colorată în roşu-oranj, lucios, neuniform. Uneori apare fenomenul de reversibilitate a culorii, respectiv apar fructe verzi-gălbui sau dungate.

Coacerea fructelor are loc în prima decadă a lunii septembrie, iar în depozitul frigorific păstrarea poate fi prelungită 1-2 luni. Se recomandă pentru consum şi prelucrare sub formă de nectar.

Soiul Beurre Bosc

Soi originar din Franţa, răspândit după anul 1830 în toată Europa, introdus la noi în ţară după 1900. Este de vigoare mijlocie spre mare, înfloreşte târziu, dar produce constant, rodind atât pe ramuri scurte, cât şi lungi. Este lipsit de afinitate cu gutuiul. Fructul este mare, piriform, de culoare cărămizie specifică, pulpa este albă, fondantă, de calitate foarte bună. Epoca de coacere este la sfârşitul lunii septembrie, iar consumul se prelungeşte până în octombrie şi chiar noiembrie.

Soiul Beurre Hardy

Soi originar din Franţa, introdus la noi în ţară după anul 1904. Pomul are vigoare mare, intră târziu pe rod, dar produce mult şi constant. Datorită afinităţii bune cu gutuiul şi productivităţii ridicate, se foloseşte ca intermediar pentru soiurile de păr valoroase lipsite de afinitate cu gutuiul. Pomul este viguros, intră târziu pe rod, rodeşte pe ramuri scurte şi ramifică foarte puţin. Fructul este mare (200 g), de formă conică, cu pieliţa verde bronzată, cu pulpa alb-verzuie, semidensă, dulce, uşor acidulată şi cu gust bun. Epoca de coacere şi consum începe în decada a doua a lunii septembrie.

beurre-hardy-pears

Soiul Conference

Soi de origine engleză, introdus la noi în ţară după 1957. Pomul are vigoare mijlocie, produce foarte bine şi constant; înfloreşte semitârziu şi are afinitate cu gutuiul A. Fructul piriform, uneori uşor alungit, de mărime mijlocie, are culoarea verde- gălbui, acoperit cu rugină care-i depreciază aspectul comercial. Pulpa este alb-gălbuie, suculentă, fondantă, cu gust foarte bun. Se coace în decada III a lunii septembrie şi se poate păstra în depozit 2-3 luni.

conference-pears

Soiul Cure

Soi de iarnă, de origine franceză, foarte răspândit la noi. Pomul este viguros, cu coroana răsfirată, produce mult, dar alternant (soi triploid). Este folosit ca intermediar pentru soiurile care nu au afinitate cu gutuiul. Fructele sunt mari, piriform alungite, asimetrice, cu o uşoară tendinţă de răsucire, au de regulă un şanţ pe partea umbrită, de-a lungul căruia se găseşte o dungă de rugină. În anii cu toamne secetoase, fructele rămân verzi, insuficient de dulci. Se coace la sfârşitul lunii septembrie şi început de octombrie.

Soiul Passe Crassane

Soi originar din Franţa, cel mai răspândit în lume, alături de Williams. Este foarte productiv în unele areale, ca Franţa, Italia şi mai slab în altele, ca România, Ungaria. Pentru legarea fructelor, necesită temperaturi ridicate în perioada înfloritului şi are afinitate bună la altoirea pe gutui. Fructul este mare (180-200 g), bergamotiform neregulat, cu pieliţa de culoare verde-gălbui, cu pulpa alb-gălbuie, densă, cu gust bun. Epoca de coacere este la începutul lunii octombrie, iar consumul începe din ianuarie şi se prelungeşte până în martie.

Pear 'Passe Crassane'

Soiul Comtesse de Paris

Soi de origine franceză, introdus în cultură în România din 1908. Pomul este de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri scurte şi produce constant. Deşi are afinitate cu gutuiul, pentru altoire se recomandă folosirea intermediarului sau francului. Fructele sunt de mărime mijlocie-mare (150-190 g), cu pieliţa verde-gălbuie, cu lenticele caracteristice. Pulpa este alb-verzuie, densă, cu gust bun, dulce, uşor aromată. Epoca de coacere este la începutul lunii octombrie şi se păstrează fo arte bine în depozit , până în ianuarie.

pears-comtesse-de-paris

Soiul Daciana

Soi obţinut la ICDP Piteşti Mărăcineni, omologat în 1989. Pomul are vigoare mijlocie, este parţial autofertil, cu tendinţă de rodire partenocarpică. Intră pe rod în anul 3 de la plantare şi are afinitate la altoirea pe gutui. Fructul este piriform, de mărime medie (150 g), colorat galben-pai cu roşu pe partea însorită, cu aspect atrăgător. Pulpa este albă, fondantă, de bună calitate gustativă. Se coace la sfârşitul lunii iulie şi se păstrează 7-10 zile.

daciana

Soiul Haydeea

Soi de vigoare mijlocie, coroana fusiform piramidală, rodeşte pe ţepuşe şi burse, intră pe rod în anul 4 de la plantare şi este tolerant la atacul cu Psylla. Producţia poate ajunge la 28-35 t/ha, în anul 10 de la plantare. Fructul este de mărime mijlocie-mare (180-220 g), piriform, de culoare verde deschis, cu rumeneală pe partea însorită, cu numeroase lenticele mici, subcutanate, de culoare închisă. Pulpa este alb-gălbuie, consistentă, fermă, fină. Se coace la sfârşitul lunii septembrie şi se păstrează 10-14 zile. Se recomandă pentru consum în stare proaspătă, dar se pretează şi pentru procesare sub formă de compot, gem, nectar.

Soiul Monica

Soi obţinut la ICDP Piteşti Mărăcineni, omologat în 1994. Pomul are vigoare mijlocie, coroana piramidală, rodeşte pe ţepuşe şi burse, fructifică din anul 3 de la plantare. Are afinitate bună cu gutuiul, prezintă toleranţă la arsura bacteriană. Fructele sunt piriform alungite, de mărime medie (160-180 g), de culoare verde-gălbuie, acoperită cu roşu pe partea însorită; pulpa este albă, crocantă, iar la coacerea deplină, devine fondantă. Este un soi cu aspect comercia, cerut de producători şi consumatori. Se recomandă atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi la prelucrare în suc şi nectar cu randament de 67%.

monica