Dejecțiile peștilor folosite ca fertilizant

ferma-crap
Dejecţiile de peşte sunt folosite ca fertilizant în dezvoltarea unei culturi experimentale de spanac, proiectul fiind derulat de un grup de cercetători clujeni care au ca scop găsirea unor mijloace cât mai eficiente de folosire a resurselor din mediul înconjurător.

Cercetarea, care reprezintă o premieră la nivelul României, este derulată în cadrul unui laborator de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV). Radu Giurgiu, care face parte din echipa de cercetători, a explicat că această cultură de spanac nu este cultivată în pământ, ci într-un substrat steril de vată minerală, deoarece aşa poate fi mai uşor controlată dezvoltarea sănătoasă a rădăcinilor.

„Folosim dejecţiile de la peşti, avem 38 de crapi, iar cu ajutorul unor bacterii le transformăm în nitraţi care este fertilizant pentru plante şi observăm cât de mult ajută acest fertilizant la creşterea şi la calitatea plantelor. Facem o tranziţie spre economia circulară şi încercăm să folosim mai eficient resursele din mediul înconjurător pentru a putea cultiva plante într-un mod sustenabil. Tot procesul se desfăşoară într-un circuit închis, în care se utilizează mai puţină apă decât se utilizează în agricultura tradiţională”, a spus Giurgiu.

Cercetătorii au optat pentru crap ca specie de peşte pe care să fie făcute aceste teste, deoarece este rezistent la temperaturi scăzute şi poate oferi cantităţi mari de dejecţii. Astfel, 38 de crapi sunt crescuţi în laborator pentru ca cercetătorii să aibă acces direct la fertilizatorul dorit.

Tânărul cercetător a explicat că deşi în cadrul acestei culturi experimentale s-a optat pentru spanac, practic, această modalitate de fertilizare ar putea fi folosită şi pentru creşterea salatei, a roşiilor şi castraveţilor sau a altor plante.

El a spus chiar că ar putea fi un bun înlocuitor pentru îngrăşămintele chimice şi că nu alterează gustul legumelor. Cercetătorii din cadrul USAMV au în plan popularizarea acestei metode şi printre fermierii români, dar nu înainte de a o analiza din punct de vedere economic.

„Vedem de câtă apă ar fi nevoie, de câţi peşti pentru a obţine o anumită cantitate de spanac, astfel încât ferma să fie rentabilă. Se poate cultiva tot timpul anului; recolta nu este influenţată de factorii de mediu din exterior. Temperatura şi umiditatea sunt constante tot timpul, este un mediu controlat, rezultatul cercetării noastre poate avea aplicabilitate în agricultură”, a spus Giurgiu. El a subliniat că tehnologia ar putea ajuta la dezvoltarea agriculturii locale sau a acelor culturi plasate în oraşe.

Cultura de spanac fertilizată cu ajutorul dejecţiilor de peşte e atent monitorizată, fiind folosiţi senzori care transmit informaţii despre umiditate, temperatură sau alţi parametri ce trebuie analizaţi. După cum a explicat Rareş Nistor, alt membru al echipei, prin proiect se pune accent pe folosirea tehnologiei în dezvoltarea culturilor. Datele analizate vor sta la baza definirii unei metode de cultivare a plantelor.

„Încercăm să descoperim cum se influenţează creşterea recoltei şi gustul plantelor. Folosim leduri cu un spectru mic de culoare, albastru şi roşu, folosite de plante pentru fotosinteză. Este o combinaţie de nutrienţi, apă şi lumină prin care încercăm să îmbunătăţim calitatea plantelor”, a spus Nistor.

Prorectorul responsabil cu cercetarea al USAMV, Dan Vodnar, a explicat că proiectul, care beneficiază de o finanţare de 100.000 de euro, fiind derulat în în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Neubranderburg (Germania), este unul cu puternice componente inovative. Proiectul se va încheia în 2019.

Sursă: ziuadecj.realitatea.net