Gunoiul de grajd, „pachetul complet” pentru sol: nutrienți, carbon și materie organică

Gunoiul de grajd / fermă nu aduce doar azot. În funcție de specie și de modul de gestionare, el poate furniza fosfor, potasiu, sulf, calciu, magneziu și micronutrienți, împreună cu carbon organic. Pentru fermier, această combinație are două efecte distincte: o parte dintre nutrienți poate hrăni cultura relativ repede, iar materia organică intră într-un proces mai lung, care influențează structura, apa și activitatea biologică a solului. Gunoiul de bovine, dejecțiile porcine și amestecul de gunoi de pasăre cu așternut nu sunt însă la fel, iar diferențele de apă, carbon și forme ale azotului schimbă atât momentul aplicării, cât și efectul obținut. De aceea, valoarea lor depinde și de modul în care sunt folosite. Codul de Bune Practici Agricole (BAT) recomandă cele mai bune practici și tehnici disponibile pentru corelarea dozei și a momentului aplicării cu necesarul culturii, caracteristicile solului și condițiile meteorologice și, acolo unde este posibil, limitarea pierderilor prin tehnici adecvate de aplicare și încorporare. Pentru fermier, miza este și economică: cu cât mai mulți dintre nutrienții existenți în gunoiul de fermă ajung la cultură, cu atât mai mare este valoarea recuperată dintr-o resursă deja disponibilă și mai mică partea din necesarul de fertilizare care trebuie cumpărată din exterior.

Ce se află, de fapt, într-un fertilizant organic

• Gunoiul de grajd conține azot (N), fosfor (P) și potasiu (K), dar și carbon organic folosit de microorganismele solului. EU CAP Network (Rețeaua Uniunii Europene pentru Politica Agricolă Comună) îl descrie drept o sursă de nutrienți și materie organică.
• Azotul organic trebuie mineralizat înainte ca planta să-l poată utiliza; azotul amoniacal este disponibil mult mai repede, motiv pentru care valoarea unui fertilizant organic nu se judecă doar după cantitatea totală de azot, ci și după formele în care acesta se găsește și ritmul în care poate deveni disponibil culturii.
• Gunoiul bovin solid are, în general, o proporție mai mare de azot legat organic, iar dejecțiile porcine lichide o fracție mai mare de azot mineral. Amestecul provenit de la puii de carne are însă un profil aparte: dejecțiile se combină cu așternutul vegetal și formează un fertilizant relativ uscat și concentrat, care poate furniza cantități importante de azot, fosfor și potasiu și readuce, în același timp, materie organică în sol. Practic, într-un singur material se întâlnesc nutrienți care pot hrăni cultura și carbonul organic provenit inclusiv din așternut, cu efecte care continuă în sol dincolo de sezonul aplicării. Această concentrație are și valoare economică: comparativ cu dejecțiile lichide, gunoiul de pui cu așternut conține mai puțină apă, astfel încât într-o tonă de material poate fi transportată o cantitate mai mare de nutrienți.
• Materia organică contribuie la agregarea solului, porozitate, reținerea apei și păstrarea nutrienților. În cazul gunoiului de pui cu așternut, beneficiul este astfel dublu: fertilizarea culturii și întoarcerea în sol a materiei organice dintr-o resursă vegetală care a continuat circuitul prin fermă.
• Faptul că această resursă se poate face temporar simțită după aplicare ține de natura sa biologică: materia organică și compușii azotați pot elibera substanțe volatile care produc mirosul specific fertilizării organice. Prezența sau intensitatea mirosului nu indică singure nici valoarea fertilizantului, nici cantitatea de nutrienți pierdută și nici existența poluării. Tocmai de aceea, tehnicile BAT urmăresc aplicarea în condiții adecvate și, acolo unde este posibil, încorporarea rapidă în sol, pentru a păstra cât mai mult din valoarea nutritivă pe teren și a limita simultan emisiile și disconfortul olfactiv.

Azotul dă impulsul culturii, dar nu se comportă la fel în toate dejecțiile zootehnice

Forma azotului stabilește cât de repede poate beneficia cultura de el. University of Minnesota Extension (Departamentul Agricol al Universității din Minnesota) indică pentru dejecțiile lichide de porc, în medie, circa 75–80% din azot în formă anorganică, în principal amoniacală. În gunoiul solid de bovine, proporția este de aproximativ 10–15%, restul fiind în mare parte legat organic și eliberat mai lent. Gunoiul de pasăre cu așternut este printre cele mai bogate în nutrienți și cele la care pH-ul poate ajunge în zona neutră–alcalină (6,5–8,5). De exemplu, valoarea centrală pentru azot este de aproximativ 26 kg N/tonă, comparativ cu 5,5 kg/t pentru gunoiul solid de bovine și 7,5 kg/t pentru cel provenit de la scroafe, având și un conținut de fosfor și potasiu ridicat.

Fosforul și potasiul pot reprezenta o parte importantă din valoarea fertilizantă. FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) arată că potasiul din gunoiul animal are, în general, o disponibilitate ridicată, în timp ce o parte din fosfor intră în circuit mai gradual. În practică, aceasta înseamnă că alegerea dozei numai după necesarul de azot poate duce la aplicarea unui surplus din alt element. Situația este relevantă mai ales la gunoiul de pasăre cu așternut, care poate concentra mult fosfor într-un volum relativ mic. Avantajul este că fermierul transportă mai mult nutrient și mai puțină apă.

Materia organică schimbă terenul dincolo de anul fertilizării

Carbonul organic este partea care diferențiază fundamental gunoiul de grajd de un produs mineral concentrat. Organismele din sol folosesc materia organică drept sursă de energie, iar produșii descompunerii contribuie la formarea și stabilizarea agregatelor. Pentru un fermier, efectul se vede în timp: un sol cu structură mai bună permite infiltrarea apei, oferă rădăcinilor un volum mai favorabil de explorat și poate păstra mai bine apa și nutrienții. Efectul diferă însă cu textura, clima, lucrările și cantitatea de materie organică deja existentă. Din acest motiv, gunoiul bovin bogat în așternut poate fi ales nu doar pentru NPK, ci și pentru aportul de carbon, în timp ce slurry-ul porcin poate fi urmărit mai mult pentru efectul fertilizant rapid.

Cum ajută materia organică într-un an secetos?

Corelarea tipului de fertilizant cu nevoile culturii, istoricul parcelei și momentul aplicării este esențială pentru obținerea unor recolte suficiente și de calitate. Fertilizanții organici și cei minerali nu se exclud, ci se pot completa: primii readuc în sol nutrienți și carbon organic, în timp ce fertilizanții minerali permit ajustarea precisă a necesarului nutritiv al culturii atunci când sursa organică nu furnizează în raportul necesar.

În anii cu puține precipitații, materia organică mai aduce un avantaj important: contribuie, în timp, la formarea unei structuri a solului care favorizează infiltrarea și reținerea apei. Nu poate compensa lipsa ploii și nici nu transformă solul într-un rezervor inepuizabil, însă poate influența cât de eficient este valorificată apa atunci când aceasta ajunge pe teren. FAO arată că materia organică favorizează stabilitatea agregatelor și porozitatea solului, facilitând pătrunderea apei și limitând pierderea acesteia prin scurgere la suprafață. Pentru fermier, într-un climat în care perioadele fără precipitații pot deveni mai lungi, diferența este foarte concretă: din aceeași ploaie, o proporție mai mare de apă poate pătrunde în sol și rămâne disponibilă culturii, în loc să se piardă rapid de pe parcelă.

Clarificări utile din fermă:

Care dintre cele trei tipuri de dejecții zootehnice (porcine, ovine, pui) oferă cel mai rapid azot? În general, dejecțiile porcine lichide, datorită proporției ridicate de azot amoniacal, disponibil rapid pentru plante. Gunoiul provenit de la puii de carne are însă un avantaj mai complex decât viteza de eliberare a azotului: este relativ uscat și concentrat în nutrienți și poate furniza atât azot disponibil într-un interval scurt, cât și azot organic care se eliberează treptat, alături de cantități importante de fosfor și potasiu. Atunci când dejecțiile sunt combinate cu așternut vegetal, rezultă în plus un aport de carbon și materie organică. Astfel, dacă dejecțiile porcine au avantajul azotului imediat disponibil, gunoiul de pui cu așternut se remarcă prin densitatea și diversitatea aportului nutritiv, combinând fertilizarea culturii cu întoarcerea materiei organice în sol.

Care este particularitatea gunoiului de pasăre cu așternut? Este mai uscat și mai concentrat în nutrienți, ceea ce îi crește valoarea pe tonă și și eficientizează transportul: fermierul transportă mai puțină apă și mai mulți nutrienți pentru aceeași cantitate de material deplasată. În plus, combină azotul, fosforul și potasiul din dejecții cu materia organică și carbonul provenite din așternut, oferind astfel atât nutrienți culturii, cât și un aport valoros pentru sol.

Fertilizantul organic exclude fertilizantul mineral? Nu. În multe ferme, sursa organică construiește baza de nutrienți și materie organică, iar fertilizarea minerală completează precis ceea ce lipsește.

Este normal ca fertilizarea organică să producă miros în proximitate? Da. Gunoiul de fermă este materie biologică, iar în timpul manipulării și după aplicarea pe teren poate elibera temporar compuși volatili care produc mirosul specific. Este un efect cunoscut al fertilizării organice, indiferent dacă vorbim despre dejecții provenite de la bovine, porcine, ovine sau păsări, iar simpla prezență ori intensitate a mirosului nu indică, singură, nici aplicarea incorectă, nici nivelul de poluare. Cât de mult și cât timp se simte depinde de tipul materialului, temperatură, umiditate, vânt și metoda de aplicare. Tocmai de aceea, tehnicile BAT includ măsuri pentru limitarea contactului cu aerul și a emisiilor și, acolo unde este posibil, încorporarea rapidă în sol, păstrând cât mai mult din valoarea nutritivă a fertilizantului acolo unde este utilă: în sol și pentru cultura următoare.

Surse:

CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE, disponibil la: https://faolex.fao.org/docs/pdf/rom232722.pdf

Wilson, Melissa (2024), Nitrogen Availability of Different Manure Types: What We Know and What We Are Researching, Minnesota Crop News, University of Minnesota Extension, 23 sept. 2024, disponibil la: https://blog-crop-news.extension.umn.edu/2024/09/nitrogen-availability-of-different.html

FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS (FAO): https://www.fao.org/4/X6113E/x6113e09.htm

Williams, Charles Michael (2013), Poultry Waste Management in Developing Countries: Poultry Manure Characteristics, în Poultry Development Review, Rome: Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), pp. 50–51, disponibil la: https://www.fao.org/4/al718e/al718e00.pdf

Urmărește canalul de știri Agripedia pe WhatsApp