Fructe și legume ecologice vs cele convenționale (chimizate)

Frecvent apar în mediul online grupuri de producatori care oferă informații scrise sau materiale vizuale care exemplifică într-o manieră dramatică cultivarea fructelor și legumelor (căpșuni, zmeură, tomate, ardei, vinete, etc) fără a oferi posibilitatea cumpărătorului de a fi informat asupra gradului mare de pesticide chimice folosite.

Acest fenomen are loc în ciuda eforturilor și asigurărilor agentiilor statului că produsele convenționale (chimizate),sunt sigure pentru consumul uman.

Top 50 legumele și fructele cele mai bogate în pesticide include:
1. Căpșunile	26. Mandarinele
2. Merele	27. Dovlecelul
3. Nectarinele	28. Mazărea păstăi (producție locală Statele Unite)
4. Piersicile	29. Ceapa verde
5. Țelina	30. Bananele
6. Strugurii	31. Portocalele
7. Cireșele	32. Pepenele verde
8. Spanacul	33. Broccoli
9. Roșiile	34. Cartofii dulci
10. Ardeiul gras roșu	35. Ciupercile
11. Roșiile Cherry	36. Conopida
12. Castraveții	37. Pepenele galben Cantalup
13. Mazărea păstăi (proveniență din import)	38. Grapefruit
14. Afinele (producție locală Statele Unite)	39. Pepene galben Honeydew
15. Cartofii	40. Vinetele
16. Ardeiul iute	41. Kiwi
17. Salata verde	42. Papaya
18. Kale/ varza furajeră	43. Mango
19. Afinele (proveniență din import)	44. Sparanghelul
20. Fasolea verde păstăi	45. Ceapa
21. Prunele	46. Fasole verde păstăi – congelată
22. Perele	47. Varză
23. Zmeura	48. Ananas
24. Morcovii	49. Porumb dulce
25. Dovleacul/ bostanul	50. Avocado

După Environmental Working Group

Pe baza studiilor din ultimii 10 ani, au fost publicate revizuiri ale literaturii științifice care compară nutriția fructelor și legumelor ecologice și a celor convenționale. O mare parte din aceste studii au scos la iveală unele dovezi că fructele și legumele ecologice sunt mai hrănitoare./sănătoase decât cele fertilizate chimic.

S-a demonstrat că practicile de agricultură ecologică în comparație cu practicile agricole convenționale (chimizate) îmbunătățesc indicatorii de calitate ai solului, rezultând un sol sănătos, cu organisme vii, solul având drepturile lui, cel mai important fiind cel la vegetație.

Fermierii care au făcut trecerea spre agricultura ecologică au folosit diferite metode de fertilizare naturală a solului folosind acizi humici și fulvici de tip Humi Top (500gr/ha), concomitent cu îngrășămintele organice (250kg/ha), obținând culturi mult mai sănătoase, cu costuri reduse.

Aceste principii de imbunătățire ale calității solului au fost aplicate cu succes de numeroși fermieri din România.

Marius Casis

Expert Agricultura Ecologică