Reglementări privind operațiunile bursei de cereale

Un proiect de lege privind funcționarea bursei de cereale este acum în atenția fermierilor români. Acest proiect legislativ a fost depus la Senat și vizează modificarea și completarea Legii 357/2005 referitoare la bursele de mărfuri. Scopul acestor schimbări este de a facilita accesul deschis al producătorilor și comercianților pe piață, eliminând eventualele obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor și produselor tranzacționate.

Propunerea legislativă B503/2023 referitoare la bursele de mărfuri a fost înregistrată la Senat și urmează să treacă prin voturile necesare în Camera Deputaților, care are rolul de a lua decizia finală. După ce va fi adoptată, proiectul de lege trebuie să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial pentru a deveni lege și pentru a-și produce efectele.

Care sunt obiectivele noii legi privind operațiunile bursei de cereale?

Propunerea legislativă are ca obiectiv modificarea Legii 357/2005 referitoare la bursele de mărfuri. Inițiatorii proiectului intenționează să acopere un gol legislativ în ceea ce privește bursele de mărfuri, gol generat de viitoarele modificări ale legii existente. Un alt argument în favoarea adoptării acestui proiect se referă la posibilitatea stabilirii unui preț corect și real.

În ceea ce privește piața licitațiilor, proiectul propune introducerea unor mecanisme menite să sprijine în special autoritățile publice, societățile naționale, regiile și companiile naționale. Aceste mecanisme vor asigura transparență și egalitate de tratament pentru toți participanții, indiferent dacă sunt producători sau comercianți. Proiectul promovează, de asemenea, accesul liber pe piață pentru toți cei implicați, eliminând eventualele obstacole în calea liberei circulații a mărfurilor și produselor tranzacționate. De asemenea, se propune stabilirea unor sisteme de garanții pentru respectarea obligațiilor asumate de orice participant la sistem, indiferent de tipul de piață organizată sau de tipul mărfii sau produsului tranzacționat. Scopul este eliminarea oricăror distorsiuni care ar putea afecta concurența pe piață.

Care vor fi schimbările în funcționarea Bursei Cerealelor odată cu intrarea în vigoare a noii legi?

Conform propunerii legislative, bursele de mărfuri înființate în conformitate cu noua lege vor avea rolul de a administra piețe de interes public. Ele vor furniza membrilor și clienților condiții centralizate pentru a efectua tranzacții și negocieri pentru următoarele tipuri de operațiuni:

Cumpărare și vânzare de bunuri imediate sau la termen pe piața la disponibil, într-o structură de tranzacționare multilaterală, care poate include bunuri fungibile și mobile din natură sau care pot deveni fungibile și mobile în viitor, precum și alte bunuri calificate de bursa de mărfuri drept tranzacționabile;
Cumpărare și vânzare de bunuri imediate sau la termen pe piața la disponibil, într-o structură de tranzacționare multilaterală, care poate include titluri reprezentative ale mărfurilor, cum ar fi recițele de depozit, warranturile, conosamentele și altele asemenea, aprobate și calificate de bursa de mărfuri;
Cumpărare și vânzare de mărfuri, servicii sau lucrări prin intermediul pieței de licitații;
Cumpărare și vânzare de creanțe comerciale pe piața creanțelor;
Cumpărare și vânzare de mărfuri și/sau produse pe o piață mixtă.

Potrivit proiectului legislativ, pe piețele de disponibil și la termen ale burselor de mărfuri, se admit la tranzacționare și sunt cotate diverse categorii de produse fungibile. Acestea includ, dar nu se limitează la:

Energie (cum ar fi energia electrică, gazele naturale și combustibilii pe bază de cărbune);
Produse petroliere și derivate (cum ar fi kerosenul, benzina, motorina, biodiselul, păcura, combustibilii de încălzire, GPL, uleiurile și bitumul);
Uleiuri industriale;
Materiale pentru construcții, cum ar fi cimentul, oțelurile beton/laminate, agregatele de balastieră și carieră, și mixturile asfaltice;
Substanțe chimice (cum ar fi clorul, clorurile, sulfurile, sulfații, nitrati, fosfații, carbonații și îngrășămintele chimice);
Sare și sare industrială;
Lemn (inclusiv cheresteaua și produsele din lemn), precum și hârtia;
Produse alimentare (cum ar fi cerealele, legumele, fructele, carne, laptele și derivatele, zahărul, produsele pentru morarit și panificație, uleiurile și grăsimile rafinate).